Cât poți câștiga din scris cărți în România ?
Cât poți câștiga din scris cărți în România ? Hai să punem cărțile și banii pe masă și să vedem dacă poți trăi din publicat cărți în România.
Autorul e doar un membru al unei echipe
O carte este rezultatul unei munci colective. Ea nu poate exista fără autor, dar riscă să rămână neapreciată și necunoscută fără implicarea celorlalte părți: redactori, designeri, tehnoredactori, corectori, tipografi, difuzori, contabili, juriști și librari. Fiecare își extrage o mică parte din valoarea cărții, iar librăriile pot să își rezerve și 50% din prețul de vânzare.
Dacă nu ești convins de efortul colectiv pe care-l presupune epuizarea unui tiraj de carte, încearcă să publici și să vinzi cartea singur. Numai tipărirea o să îți ia o treime din valoarea tirajului, apoi o să pierzi timp cu toate celelalte roluri editoriale și contabilicești, o să depozitezi tirajul la tine acasă, iar distribuirea prin curier va fi un job în toată regula.
Procentajele care se cuvin autorilor sunt cam aceleași în toată lumea. Variabila care face diferența între un autor român și alții mai celebri este dimensiunea publicului, deci a vânzărilor. Știm că românii citesc puțin și preferă să nu cheltuie bani pe cărți. Dar se întâmplă uneori ca autorii să dea lovitura – ce-i drept, cu mult ajutor din partea departamentelor de marketing și comunicare.
Hai să vedem cât poți câștiga dintr-o carte de 30 lei cu tirajul epuizat:
Tiraj | Cota pt autor | Venituri autor (brut) |
1.000 | 8% | 2.400 lei |
5.000 | 8% | 12.000 lei |
10.000 | 10% | 30.000 lei |
50.000 | 12% | 180.000 lei |
Hai să vedem cât poți câștiga dintr-o carte de 50 lei cu tirajul epuizat:
Tiraj | Cota pt autor | Venituri autor (brut) |
1.000 | 8% | 4.000 lei |
5.000 | 8% | 20.000 lei |
10.000 | 10% | 50.000 lei |
50.000 | 12% | 300.000 lei |
Îți recomand să faci singur în Excel / Google Sheets calcule cu diverse tiraje și prețuri, ținând cont că procentajele pentru autori sunt, în general, acestea: 8% pentru 500-5.000 exemplare, 10% pentru peste 5.000 exemplare, 12% pentru peste 10.000 exemplare, 14% pentru peste 50.000 exemplare (scenariu aproape imposibil în România).
Foamea la tinerețe
Dacă ești la început și lumea nu prea știe de tine, te poți aștepta la cel mult 1.000 de exemplare vândute. Vei câștiga, după câteva luni de așteptare, o sumă brută de mai puțin de 1.000 de euro. Pentru suma aceasta să zicem că ai scris cartea în 6 luni, part-time. Rezultă că pentru fiecare lună de scris îți revin câteva sute de lei, brut.
Observă că deja există două capcane în evaluarea sustenabilității unei cariere de autor de carte. Prima este că aceste sume iau în calcul situația ideală: epuizarea unui tiraj. A doua este că veniturile totale nu arată cantitatea și calitatea muncii. De aceea, ele trebuie să fie raportate la timpul și investițiile materiale pe care le-ar presupune scrierea unei cărți. O cărticică scrisă de Paolo Coelho în câteva luni se va vinde în milioane de exemplare și va returna câteva milioane de euro pentru fiecare lună muncită. În timp ce un volum științific la care autorul a lucrat ani buni de zile se va vinde în câteva sute de exemplare și va produce găuri financiare care vor putea fi acoperite numai cu subvenții sau sponsorizări.
Cu cât ești mai la început, cu atât veniturile tale din scris sunt mai mici. Odată cu notorietatea vor crește și veniturile, pentru același efort depus. Cei mai mulți nu au nici răbdarea și nici rezistența biologică (foamea nu e negociabilă) pentru a atinge un prag al notorietății care să le asigure un venit constant din scris, de câteva mii de lei pe lună.
Îți crești cota, vine banu’
Să zicem că ai dobândit deja un public fidel, că ai devenit un scriitor full-time și că tirajele tale ar fi de cel puțin 10.000 de exemplare pentru fiecare carte publicată (deci ai avea o cotă de 10-12% din prețul cărții). Să facem câteva calcule…
Dacă ai vinde 10.000 de volume cu prețul de 30 lei, ai câștiga 30.000 lei brut. Dacă ai muncit 6 luni la acea carte, câștigul lunar brut este de 5.000 lei/lună. Dacă ți-a luat 1 an să o scrii, câștigul tău lunar brut ar fi de 2.500 lei/lună (cât să îți acoperi chiria și facturile).
Circa 1.000 de euro/lună pentru o cărticică de 30 lei scrisă în 6 luni pare o afacere bună. Dar nu uita că trebuie să fii destul de bine cotat pentru a reuși să vinzi 10.000 de exemplare în România. Doar o mână de autori reușesc să vândă cu regularitate 10.000 de exemplare semestrial.
Dacă ești un Lucian Boia și ai vinde un eseu de 25 lei în 50.000 de exemplare (ex. De ce este România altfel?), ai câștiga 150.000 lei brut, din care să zicem că ai trăi doi ani, cu câte 6.000 lei brut în fiecare lună. Vei avea nevoie de acești bani în lunile mai puțin profitabile, pentru că, dincolo de bestsellers, care apar rar, celelalte scrieri s-ar putea să nu îți aducă mai mult de câteva sute de lei pentru fiecare lună muncită. Lucian Boia are peste 30 de titluri la editura Humanitas, dar numai vreo 10 au fost tipărite în zeci de mii de exemplare. Așa că privește aceste vârfuri de vânzări ca pe un bonus, ca pe bani albi pentru zile negre.
Unii autori poate caută să își eficientizeze veniturile prin calitatea comercială a scrisului. Să ne întoarcem la Lucian Boia. Dacă dumnealui scrie într-o singură lună un eseu care se vinde la prima ediție în 1.000 de exemplare cu 25 lei, acel efort este răsplătit cu 2.000 lei/lună. Dacă s-ar încumeta să facă o cercetare originală, care l-ar ține ocupat timp de 1 an și care ar fi vândută în 5.000 de exemplare la prețul de 50 lei, acest efort ar fi răsplătit cu mai puțin de 1.700 lei/lună. Avantajul e clar în favoarea eseului, mai ales că scenariul cu 1.000 exemplare e cel pesimist, iar cel cu 5.000 de volume de istorie „serioasă” e cel optimist.
Mai devreme sau mai târziu vei ajunge să îți faci și astfel de calcule.
Înapoi la realitate
Să ne întoarcem acolo unde sunt majoritatea scriitorilor din România: la tiraje de 1.000-5.000 de exemplare vândute cu câte 20-80 lei.
În condițiile acestea, un roman care se vinde în 5.000 de volume cu câte 40 lei îi oferă autorului un venit brut de 16.000 lei, sau 1.300 lei într-o lună de scris și rescris, dintr-un interval de creație de 12 luni (rar se întâmplă ca cineva să scrie mai mult de o carte pe an).
Iar autorii de non-fiction probabil va fi nevoie să se mulțumească doar cu un orizont de 1.000 de exemplare vândute, dar mai scumpe (50-80 lei), ceea ce le-ar produce venituri brute de 4.000-6.400 lei, împărțite la cel puțin 12 luni de muncă (300-500 lei/lună).
În fața acestei precarități, autorii care doresc să își vadă operele publicate în volum fac un compromis – își împart timpul și talentul cu un job part-time care presupune tot scris: jurnalism, corporate writing, copywriting, ghostwriting, scrierea de proiecte, traduceri, cercetări de proiect, muncă editorială etc. În România, majoritatea romancierilor au și astfel de joburi, iar scrisul la roman ajunge să fie pe ultimul loc în lista de priorități zilnice.
În opinia mea, dacă găsești plăcere în scris, atunci ai ingredientul de bază pentru succes. Va mai fi nevoie, însă, de o gândire strategică, pe mai mulți ani, care să includă flexibilitate, (auto)promovare, comunicare și o abordare antreprenorială.