Sectorul IT din România lucrează în regim de LOHN
Nu este o noutate faptul că IT-iștii din România lucrează în regim de lohn, pe salarii mici în raport cu plusvaloarea adusă în marile companii care vin să exploateze munca ieftină din țara noastră.
Dar nici nu se vorbeşte mult despre asta. Investitorii și angajatorii evident nu au nici un interes să promoveze joburile ca pe „ceva mai bun decât lucrul în industria vestimentară”, notorie pentru sistemul lohn generalizat în România. Angajații nu prea critică sistemul, fie pentru că nu au timp să analizeze ansamblul, fie pentru că nu doresc să-și pericliteze situația (fragilă) de bunăstare (vezi niște interpretări și pe blogul lui Dorin Lazăr).
Există câteva voci care vorbesc despre acest fenomen și care sugerează vulnerabilitățile implicite pentru IT-iștii români și economia țării noastre.
Voicu Oprean (AROBS, Cluj-Napoca), într-un interviu din 2015:
Întrebarea importantă este câţi bani proveniţi din IT rămân în ţară. Dacă discutăm despre centre de outsourcing, business process outsourcing, shared services, dezvoltare de software, foarte mulţi bani pleacă afară. La un anumit nivel, putem spune că suntem în zona de lohn tehnologic, adică vine o companie, dă o comanda să i se realizeze o aplicaţie care să aibă 10 funcţii; firma din România le face, trimite codul sursă în străinătate şi aici se termină contractul. Ei preiau aplicaţia şi o folosesc. Mult mai avantajos e să dezvoltăm noi aplicaţia, investim noi banii, realizăm platforma şi o vindem la cel puţin 10 firme sau, mai nou, se închiriază aplicaţiile contra unui abonament lunar.
Doru Șupeală (consultant și autor) sublinia în 2023 legătura directă dintre sistemul de lohn și disponibilizările numeroase din IT-ul românesc în vremuri de criză, și făcea următoarele observații:
Companiile de la noi sunt fabrici de cod, facem outsourcing și exportăm talent pentru proiecte din alte țări. Nu așa reușim să facem performanță și să obținem siguranța zilei de mâine. Dacă mereu vom depinde de bugetele și de deciziile proiectelor din afară, nu vom avea performanțe și nu vom putea inova. Industria IT din România nu va putea ajunge la adevărata ei capacitate și nu vom putea crea branduri care să fie căutate de alte companii din străinătate.
În 2024, în contextul sinuciderii unei angajate Atos din Timișoara, Doru Șupeală a vorbit și mai pe șleau:
Industria de IT era un fel de lohn, dar un lohn nu atât de murdar precum o fabrică de confecții, ci un lohn elegant, în birouri luminoase și bine încălzite, cu cafea bună. Dar tot lohn.
Prețurile noastre au ajuns mult prea sus, noi am ajuns să fim mai scumpi la prețul orei de servicii software decât polonezii chiar și cehii în unele situații și nejustificat.
Valoarea pe care o ofeream în multe servicii IT era una falsă. Clienții ăștia care vin să-ți dea de lucru nu mai vor doar să îți spună ei ce ai de făcut și asta au văzut pentru că n-a funcționat ce le-am livrat, în modul ăsta copiativ.
Iată pe scurt ce înseamnă că sectorul IT din România lucrează în regim de lohn și ce efecte are acest fenomen pe termen mediu și lung
Externalizarea proiectelor către România
Multe companii străine aleg să externalizeze activități de dezvoltare software și servicii IT către România datorită costurilor reduse cu forța de muncă. Aceste firme străine controlează proiectele și specificațiile tehnice, în timp ce echipele din România execută sarcinile conform instrucțiunilor, ceea ce se aliniază modelului de lohn.
Lipsa decizională în inovație
Deși România este un hub important pentru dezvoltare software, în multe cazuri echipele românești nu sunt implicate în procesul decizional sau de inovare. Majoritatea deciziilor strategice și de design sunt luate în centrele de management din străinătate, ceea ce indică o abordare tipică pentru lohn, unde mâna de lucru este folosită pentru execuție, nu pentru strategie.
Modele de afaceri orientate pe cost
Companiile de IT din România funcționează frecvent pe un model de afaceri bazat pe manoperă ieftină, oferind servicii de outsourcing către piețe occidentale. Aceasta sugerează o dependență de comenzile externe și un accent pe livrarea de produse finite, caracteristic lohn-ului.
Cadre tehnice standardizate
Multe companii IT din România oferă soluții software standardizate sau codare pe baza specificațiilor precise oferite de clienții din afară, fără a se angaja în dezvoltarea de produse originale sau inovatoare. Acest tip de activitate amintește de modelul lohn, în care producătorii livrează bunuri conform cerințelor străine.
Firme de outsourcing pe față
Un număr semnificativ de firme IT din România funcționează ca furnizori de outsourcing pentru mari corporații globale, livrând cod, aplicații sau soluții IT fără a fi implicate în procesul de branding sau comercializare. În acest context, România furnizează forța de muncă și know-how-ul tehnic, dar valoarea adăugată este obținută de companiile-mamă din străinătate.
Din acest punct de vedere, comparația Clujului, de exemplu, cu Sillicon Valley e forțată nu doar ca amplitudine, ci și ca tipologie. IT-ul românesc e stimulat sau forțat să codeze, nu să inoveze, nu să răsară cu produse și servicii noi, de sine stătătoare, sub brand propriu. Ori Sillicon Valley tocmai pentru asta e faimos – e centrul inovației și deciziei în IT. România, din păcate, e unul din centrele execuției la comandă.
Fiind la capătul inferior al lanțului global de producție, sectorul IT din România este vulnerabil în fața:
- tuturor turbulențelor (macro)economice (recesiuni, crize, revoluția AI)
- deciziilor de oportunitate financiară luate la centru (mutarea „fabricilor” în țări cu forță de muncă și mai ieftină – India, China, Ucraina)
- eficienței crescânde a lucrului cu AI, în dauna muncii inginerilor pregătiți pentru operațiuni standardizate (deci ușor de replicat de către inteligența artificială)
Iar efectele negative se vor vedea foarte curând, în următorii ani. Epoca de aur a IT-istului român apune, ceea ce aduce totuşi oportunitatea unei realinieri pe baze solide a capitalului de competențe și talente autohtone. Sper ca, din toată această experiență de 20 de ani, sectorul IT să aibă curajul să se transforme în centru decizional și să pună AI-ul la treabă.
Citește și alte articole despre Cariere
Citește și alte articole despre Economie
Citește și alte articole despre Antreprenoriat